πυγολαμπίδες του απείρου

Τολμάς να δοκιμάσεις
να διαβείς πέρα απο τα ψηλά βουνά
πέρα απο το μεγάλο ποτάμι
στην χώρα του αχώρητου;
Τολμάς να συνειδητοποιήσεις
ότι αυτή η συμφωνία είναι αιθέρας φωτιά.
Την βλέπεις να έρχετε μέσα
από τα κύματα και νομίζεις ότι είναι αυτή
που σε σώζει με μια αναλαμπή του λαμπερού ματιού.
Είναι σαν ένα φάντασμα – μόλις εμφανίζεται
και στη συνέχεια φεύγει.
αυτό το Νιρβάνα είναι η αιωνιότητα πίσω
από τη μεταμφίεσή της.
Μοιάζει με ένα αστέρι στον ουρανό
που γεννήθηκε για να γεννηθεί και πάλι μαζί σαυ
οι ημέρες της βροντής
φωνάζουν αντίο.
Φώτα εξασθένισης,
πυγολαμπίδες του απείρου
βυθίζω αυτόν τον άλλο κόσμο
στα τάρταρα νερά τ’αχέροντα.

Σιωπηλά δάκρυα


Σε αυτόν τον κόσμο
Οι μνήμες διευκολύνουν τον πόνο μέσα μου.
Όλες οι αναμνήσεις μου
και οι σιωπηλές στιγμές μου.
Οι σιωπηλοί ψίθυροι,
τα σιωπηλά δάκρυα
Ολα αυτά με έκαναν
να υποσχεθώ ότι θα προσπαθώ
Για να βρω τον δρόμο μου πίσω
σε αυτή τη ζωή
Μαζί σε όλες αυτές τις μνήμες
Βλέπω το χαμόγελό σας
που μου δίνει κουράγιο
και δύναμη λυτρωτική
για να συνεχίσω.

Γευθείτε βαθιά…

Γευθείτε βαθιά
το φως του φεγγαριού,
καθώς αντανακλά τα όνειρά σας
πίσω σε εσάς.
Γευθείτε βαθιά
τη μαγεία των αστεριών,
καθώς καταλαβαίνουν τις επιθυμίες σας
από μακριά.
Ζήστε βαθιά στη φωτεινή πλευρά της νύχτας.
Γευθείτε βαθιά στη δύναμη του βλέμματος.
Για το φως
που κάποτε έπιασε το μάτι σου
για την κάποια σπίθα που
προσπαθεί να γίνει φωτιά…

J. D. McClatchy

J. D. McClatchy sa născut în Bryn Mawr, Pennsylvania, la 12 august 1945. A fost educat la Universitatea Georgetown și la Universitatea Yale, de unde și-a obținut doctoratul în 1974.
Este autorul a opt cărți de poezie, inclusiv Inimile Plinuti: Poeme noi și selectate (Alfred A. Knopf, 2014), Mercury Dressing (Alfred A. Knopf, 2009), Divizia de Spoils (Arc Publications, 2003) și Hazmat (Alfred A. Knopf, 2002), care a fost nominalizat pentru Premiul Pulitzer din 2003.
De asemenea, a publicat trei colecții de eseuri: American Writers at Home (Biblioteca Americii / The Vendome Press, 2004), Douăzeci de Întrebări (Columbia University Press, 1998) și Cartea Albă (Columbia University Press, 1989); a editat peste douăzeci de cărți, inclusiv WS Merwin: Poezii colecționate (Biblioteca Americii, 2013), Thornton Wilder: Ziua a opta, Theophilus North și Autobiographical Writings (Biblioteca Americii, 2009), Poemele alese de James Merrill (Alfred A. Knopf , 2008) și Poemele selectate de Edna St. Vincent Millay (Biblioteca Americii, 2003); și a editat seria audiobook "Voice of the Poet" pentru Casa Random.
O figură proeminentă în lumea operei, McClatchy a scris 16 librete de operă pentru compozitori precum William Schuman, Bruce Saylor, Ned Rorem, Lorin Maazel, Elliot Goldenthal, Tobias Picker și Michael Dellaira, interpretați în case de operă din întreaga lume.
Despre opera lui McClatchy, poetul Anthony Hecht a spus: "Sunt foarte puțini poeți care scriu astăzi care, poem prin poezie, mă mută din admirație la admirație și întotdeauna cu încântare nouă și nouă. Nu există nici un scriitor de poet a cărui inteligență, dexteritate, spirit sau profunzime de gândire sau sentiment este mai mare sau mai mult decât J. D. McClatchy.
Onorurile sale includ Medalia de 2000 de guvernatori din statul Connecticut și Premiul pentru arte și scrisori din literatura Academiei Americane de Arte și Litere, precum și burse din partea Fundației John S. Guggenheim și Fundația Națională pentru Arte. În 1998, McClatchy a fost ales membru al Academiei Americane de Arte și Științe și a fost ales membru în anul următor. A fost președinte al Academiei din 2009 până în 2011. A primit bursa din 1991 de la Academia Poeților Americani și a ocupat funcția de cancelar al Academiei din 1996 până în 2003. McClatchy a predat la Universitatea Princeton; Universitatea Columbia; Universitatea din California, Los Angeles; Universitatea Johns Hopkins și altele. În prezent este profesor de limba engleză la Universitatea Yale, unde servește și ca editor al revistei The Yale Review. Locuiește în Stonington, Connecticut.
Suspendat de lois goldman

atunci când nu există nimic

Dar cine contează datele
  atunci când nu există nimic,
în ciuda zorilor care te vor găsi împotriva ei
  să se uite la el,
să-i hrănesc recunoștința
  care a venit să vă întâlnească încă o dată?